Please point out any errors in article usage, wrong vocabulary (the Översteir can be a little ambiguous at times), etc. I won't get angry, promise! Uncertain translations are in
bold.Translated from here:
americanenglish.state.gov/files/ae/resource_files/1-the_gift_of_the_magi_0.pdfViens dollareu es vuiençe seifet chíntimes. C'esteva toct. A en tignhova apartescu, viens chíntime, es 'n altreu, es 'n altreu, da sieu comprarh várlegeu del viind es dal altra eziun. En compteva tres fätsilor. Viens dollareu es vuieinçe seifet chíntimes. Es la ziua
próxima estadra Natal.
Hi esteva níþil à façarh mas tombarh
pa'l (should "pa el" be contracted?) lict es plörarh.
Sa'n (contraction?) façeva.
Quand qe la fru del domeu zeviént bielplanc pü silént, noi povent xhetarh 'n uglh àl domeu. Dals spaças xharnadas exunteu 8 dollareux per seifetziua. Ja pechein pü zirarh da ça.
¡Ben à’t lä! Eu sînt trei phrovocaticieu qe bisch te ladintschiçînd. Eu sînt amaçat à thu phrogreçéu, es volt ben t’aßistarh. Te cunseglhéu pirmeis à glheþinarh es cambiarh “One Dollar, and eighty-seven Cents” à «viens luïç avetz ünă quartă» (= 1¤15;
quartă, perqet 60 benç sînt ün luïç).
«C’esteva» volt zirarh “it was”; “
that was” povadra estarh glheþinat come «Gnh’esteva». Normalmînt, non ja în Ár Glheþ mocten únderschidlec'h per “this”, es “that”, mas solămînt
acest, această, acestilor; si fost, saudadativămînt, sufixarh «-ci» per “this”, eda «-là» per “that”. Eu non me contenteveu cün această mhancançă, es afabricheveu el moct «län», de
là es el moct Taloçait
(aye-)nna. Si put scúrzniçarh l’ordeu à ünă fhörfixă,
gnh’, adaiqua qe «ça» zevient
c’ avant dels vocais.
“to save/put aside money”, c’e «schpararh»:
A en tighnova schparescu (eda:
schparadă).
“to buy carefully”, aicì, si fost úçarh ün adverb:
da sieu comprarh várlegămînt (
Nota, q’el <g> isch cambiat à ün <xh>, per à retáinarh la phronunçaziun)
“and (of) other” fost estarh
sînc artical (ivenðo qe c’e dîn el bpartitiv):
es d’altră eziun; el moct «altreu» s’uça imrè articalatta.
La zhiuă tsovînd, eda, sînc müdadăs,
la ziuă sovînd.
Hi esteva níþil à façarh franc tombarh (except = franc, salvă qe), es üdic, si put zirarh «på’l». Ischù, la c'huntraziun da «en» estadra ambiguös à c'hauçă da «(ü)n(ă)», qe put estarh scúrzniçat à
’n.
În v’aprendençă, «pechein» satüra “small of size”. Miglhor zirat’st:
Non ja pü per à zirarh salvă qe ça.[/font][/font]
Good day to you! I am thrilled that you are learning and using Talossan. I am amazed at your progress, and would love to help you out. I advise you first to translate and change “One Dollar, and eighty-seven Cents” to «viens luïç avetz ünă quartă» (= 1¤15;
quartă, because 60 Bence are one Louis, and thus 15 Bence are a quarter of a Louis).
«C’esteva» means “it was”; “
that was” could be translated as «Gnh’esteva». Normally, there are no different words in Talossan for “this”, or “that”, merely
acest, această, acestilor; one regrettably must use the suffix «-ci» to specify “this”, or «-là» for “that”. I was not too happy with this, and so I came up with «län», which is composed of
là, and the Tamazight word for “that”,
(aye-)nna. One can shorten this word to a prefix,
gnh’, just as «ça» becomes
c’ before vowels.
“to save/put aside money” is «schpararh»:
A en tighnova schparescu (or:
schparadă).
“to buy carefully”; here, one must place an adverb instead of an adjective:
da sieu comprarh várlegămînt (
Note that <g> becomes <xh>, in order to retain the pronunciation.)
“and (of) other” must always be translated without an article (even if it is in the partitive):
es d’altră eziun; the word «altreu» always stands without an article.
The next day is
la zhiuă tsovînd, or, without mutations,
la ziuă sovînd.
Hi esteva níþil à façarh franc tombarh (except = franc; salvă qe), any absolutely, one can say «på’l». However, a contraction of «en» would be ambiguous because of «(ü)n(ă)», which can be shortened to
’n.
To my best knowledge, «pechein» has more the meaning of “small of size”. It is better to say:
Non ja pü per à zirarh salvă qe ça.
Teu zirat q’acest moct, c’e ünă inventaziun mïă, es teu zonat àl S:reu Marscheir altrăs pouçivalitaes. O put zecidarh steçéu qet volt úçarh – c’e la pholiteiă Thalossan: introduçarh ün moct noveu, es úçarh-en txusca qe l’int en tent aceptescu.